10.08.2009

Ce este cromoterapia?

Cromoterapia
Principiul cromoterapiei consta in tratarea corpului bolnav cu ajutorul unor doze mai mari din culorile in deficit.Pentru aceasta, poti monta becuri colorate corespunzator, in lumina carora pacientul sa se cufunde efectiv. Sau poti lipi pe ferestre folie colorata, astfel incat lumina ce patrunde in camera sa aiba o anumita culoare - totusi, este deosebit de important ca aceasta lumina colorata sa cada chiar peste corpul pacientului, in special asupra partilor afectate. In principiu, capatul rosu al spectrului luminos stimimuleaza, pe cand cel violet linisteste. Iata proprietatile terapeutice ale celor sapte culori ale spectrului:

Rosu: Cald si tonifiant. Excelent in cazul bolilor de sange, de ficat si al anemiei.

Oranj: Apropiat de rosu, insa nu la fel de intens. Indicat pentru aparatul respirator sau in cazul astmului si bronsitei. Are, de asemenea, proprietati tonice si purgative.

Galben: Excelent pentru intentestine. Sedativ usor, ce alunga temerile si insufla optimism. De asemenea, este indicat in cazul indigestiei, arsurilor stomacale, constipatiei si impotriva durerilor menstruale la femei.

Verede: Marele Vindecator, verdele este un tonifiant si un energizant universal. Excelent in cazul afectiunilor cardiace, ulcerului, durerilor de cap si al furunculelor.

Albastru: Antispetic si calmant. Excelent impotriva oricarui tip de inflamatie, inclusiv a organelor interne. Indicat in cazul taieturilor si al arsurilor; de asemenea, bun pentru reumatism.

Indigo: In cazul tulburarilor emotionale, aceasta culoare va imprastia temerile - in special frica de intuneric. Indicat pentru ochi si in cazul pierderii auzului.

Violet: Indicat pentru sistemul nervos si in cazul tulburarilor mentale; de asemenea, in cazul pierderii vazului si al bolilor femeiesti.

07.05.2009

Iarba-Fiarelor

Iarba-Fiarelor
Iarba-fiarelor este o planta imaginara invocata de raufacatori sa inmoaie metalul si sa deschida lacatele de fier.Ea ar creste pe terenuri greu accesibile,de obicei in locuri bantuite de incendii.Noaptea straluceste ca soarele(ca aurul,ca lumanarea aprinsa),iar peste zi este trista si inrourata.Pentru c a se ascunde in pamant la vederea oamenilor,este greu de gasit.Dimineata,la rasaritul soarelui,picura sange din ea,lasand pete rosii pe pamant.Iarba-fiarelor are trasaturi umane:daca e aruncata in apa cade la fund,ca omul,sau,daca pluteste ca celelalte plante,merge impotriva curentului.Este descoperita de om prin diferite viclesuguri:se trage prin iarba o sfoara pe care sunt legate lacate de fier.O alta solutie era prinderea si incuiatul unui pui de arici intr-o colivie;aricioaica,care cunoaste iarba-fiarelor,vine cu ea in gura si, dupa ce era lasata sa descuie lacatul,i se tragea din gura.Planta miraculoasa poate fi obtinuta si cu ajutorul altor animale(dihorul) si pasari(ciocanitoarea,grangurul).Oamenii care intra in posesia ei capata puteri miraculoase:deschid lacatele,nu sunt atinsi de sageti si gloante,inteleg limba animalelor si plantelor.Se crede ca, pe vremuri, au avut-o in stapanire hotii si haiducii vestiti.Ca planta reala,iarba fiarelor(fam.Asclepiadaceae) creste prin livezi,paduri,tufarisuri,locuri pietroase si se folosea in medicina populara pentru vindecarea taieturilor,vatamaturilor,durerilor de picioare,precum si in descantecele de sperietoare.Planta trebuie culeasa noaptea,in ajunul unor mari sarbatori calendaristice:Sfantul Gheorghe,Sanziene,Ovidenie.

Calendar popular-Ciresar(iunie)

Ciresar,denumire populara a lunii iunie,a patra in calendarul roman i.de Caesar si a sasea in calendarele iulian si gregorian.Luna este dedicata zeitei Iuno,sotia lui Jupiter,fiind si protectoarea femeilor maritate.Pentru ca in aceasta vreme se coc ciresele,primele fructe ale anului,luna iunie se numeste,local,Ciresar sau Ciresel.Este perioada solistitiului de vara,cand ziua devine cea mai lunga si insolatia cea mai puternica din intreg anul,iar vegetatia ajunge la maturitate.Cu toate acestea,recoltele,oricat de promitatoare ar parea,sunt acum numai o fagaduinta;orice furtuna,vijelie,ploaie torentiala insotita de grindina,poate devasta lanurile de grau,rodul livezilor si al vitei-de-vie.Omul,lipsit de putinta de a sti de partea cui va fi victoria in razboiul dintre fortele benefice cu cele malefice, a preamarit atat sfintii crestini imbracati in haine pagane(Timoftei,Vartolomeu,Onofrei,Elisei,Sanpetru),cat si divinitatile precrestine imbracate in haine crestine(Dragaica,Sanzaienele).La acestea se mai adauga,intr-un an cu data mobila a Pastelui la 23 aprilie,Joile Verzi,Mosii de Ispas,Mosii de Vara,Duminica Mare,Calusul,Rusaliile,Martea Ciocului,Lasata Secului de Sanpetru.

Ceasul rau

Ceasul rau este un duh malefic care umbla,imbolnaveste,indeamna la rau si poceste sau omoara pe cei ce-i ies in cale,sinonim cu Ceas Slab.Apropierea ceasului rau poate fi recunoscuta de tiuitul produs de acesta in timpul zborului.Ceasul rau poate aparea in orice zi a anului.Dar,spre deosebire de duminica,luni,miercuri,joi si vineri care au cate un singur ceas rau,martea si sambata au,fiecare cate trei.Pentru a se feri de raul pe care-l aduce ceasul rau,omul se inchina,bate cu degetul in lemn si il invoca pe Dumnezeu:Doamne ajuta!Daca,totusi,cineva cadea victima ceasului rau,acesta era scos din corp prin descantec:

Ceas rau cu pocitura,
Ceas rau cu sagetura,
Ceas rau cu spaima,
Ceas rau de cu seara,
Ceas rau de miezul noptii,
Ceas rau de ziua,
Sa te duci pe munti,
Pe sub munti
C-acolo-s a tale curti,
C-acolo-s mese asternute,
Si pahare umplute,
Si scaune asternute
Pentru tine sunt gatite.
Acolo sa traiesti,
Acolo sa vecuiesti,
De ....(numele persoanei) sa nu gandesti,
Ca tu nu te vei duce
Si de nu te vei indeparta
99 de sulite oi lua
Si te-oi insulita
Si te-oi inspaimanta
Si te-oi indeparta;

03.05.2009

Sarpele casei

Credinta ca fiecare casa are sarpele sau protector,numit si ceasul casei,este atestata in toate zonele etnografice.Omorarea sarpelui casei se pedepsea cu moartea unui membru apropriat al familiei,femeie, daca murea serpoaica,barbat,daca murea sarpele.Sarpe este,conform unei informatii inregistrata in Bucovina,la toata casa.Unde este sarpe e noroc in casa,merge bine si nici rau,nici farmec nu se prinde.Fereasca Dumnezeu sa-l omori,ca indata moare unuld din gospodari.Acela se cheama sarpe de casa.S-au vazut astfel de serpi band lapte din strachina,de-a valma cu copiii.Copiii le dadeau cu lingura peste cap,plangand ca le mananca laptele,dar serpii mancau inainte,nu se suparau(Moldova,Muntenia).Cand isi facea aparitia in pragul casei,sarpele era vestitorul mortii.

Strigoi vii

Strigoi vii sunt spirite ale oamenilor,femei sau barbati,care isi parasesc trupurile noaptea,mai ales la Santandrei(Noapte Strigoilor) si Sangiorz.Cauzele pentru care numai o parte a oamenilor devin strigoi in viata sunt diverse:copiii nascuti cu coada(vertebra in plus),cu tichie,dintr-o legatura incestoasa,al treilea copil din flori nascut.Mama comunica ea insasi taina copilului nascut strigoi,pentru ca acesta,la batranete,sa-si avertizeze copiii sa-i implineasca fara gres practicile de destrigoire la moarte.Activitatea lor cea mai intensa se desfasoara in Noaptea Strigoilor(29/30 noiembrie).Atunci isi parasesc in somn corpul,ies din casa pe horn sau pe usa,se rostogolesc de trei ori pentru a se intrupa intr-un animal(lup,caine,pisica,porc,broasca),incaleca pe melita sau butoaie,cozi de matura,pentru a merge in locuri numai de ei cunoscute.Acolo redevin oamnei,se bat cu limbile de melita,se zgarie,se ranesc,pana iese invingator unul dintre ei,care le va fi conducator un an de zile.Se lovesc unii pe altii,isi vindeca pe loc ranile,se intrupeaza din nou in animale si pornesc,impacati,spre case inainte de primul cantat al cocosilor.In ajunul Sangiorzului,la Manecatoare(noaptea de 22/23 aprilie),isi parasesc din nou trupurile pentru a merge sa fure mana holdelor,laptele vitelor,sa strice taurii,sa lege sau sa ia puterea barbatilor.In cele doua nopti oamenii se ungeau cu mujdei de usturoi,ascundeau melitele,produceau zgomote,ii strigau pe nume,aprindeau focuri,pazeau cu atentie vitele si pasunile.

Cine sunt strigoii morti

Strigoii morti sunt spirite ale mortilor care nu ajung dupa inmormantare in Lumea de dincolo.Sunt fantome invizibile care iau viata rudelor apropriate,aduc molime,grindina sau alte suferinte.Dupa relele provocate si locul unde actioneaza,ei pot fi de apa si de uscat,de vite si de stupi,de ploi,de foc.Spre deosebire de Iele,care plutesc in aer,cantand la diferite instrumente in sezonul calduros al anului,intre Sangiorz si Sanpetru,si coboara pe sol numai cand se prind in hora,acestia calatoresc pe pamant sau pe ape cu mijloace improvizate de transport(calare pe melita,pe coada de matura,pe butoi sau in butoi)Strigoii morti,cunoscuti inca de la nastere(se nasc cu caita sau cu coada),erau omorati inainte de inmormantare prin infigerea in inima mortului a unui fus sau unei tepi de lemn,a unui cui sau piron de fier.Pentru a inlatura orice posibilitate de inhumare a unui om aflat in stare de moarte clinica omorarea strigoiului era generalizata,in unele sate oltenesti,la toti mortii.Daca mortul devenea strigoi,se foloseau diferite procedee pentru descoperirea si anihilarea acestuia.In mod obisnuit strigoiul mort era identificat pe timp de noapte cu ajutorul armasarului cu care se sarea peste morminte.Mormantul peste calul evita sa sara se presupunea ca adaposteste un strigoi si,ca urmare, trebuia deshumat si omorat.Batranii care au participat la asemenea practici declara ca au gasit mortul,in unele cazuri,in alta pozitie decat l-au inhumat:intors pe o parte sau pe burta,zgariat pe fata,cu barba si unghiile crescute.Este posibil ca unii oameni inhumati in stare de moarte sclinica,fenomen biologic de care cei vechi nu aveau cunostiinta.

 
Design by Free WordPress Themes | Bloggerized by Lasantha - Premium Blogger Themes | Bluehost